Titlu: Ascunse de pădure. 138 de scriitoare uitate
Autor: Éric DUSSERT
Prefață: Cecile GUILBERT
Traducere și note: Valentin PROTOPOPESCU
Nr. pagini: 576
Dimensiuni: 13 x 20 cm
ISBN: 978-606-95451-0-2
«Munca depusă de Éric Dussert […] este un imens șantier, precis, riguros și clarificator: stilul jucăuș sau ușor ironic, zgârieturile binevenite sau descântecele declarate sunt puse în slujba cititorului și dau o lectură fructuoasă de la un capăt la celălalt. Toate bibliotecile trebuie să conțină această mare carte.»
La Cause Littéraire – Philippe Leuckx
Se poate face dreptate scriind istorie literară? Un act de reparaţie morală poate fi înfăptuit prin recursul la o sui generis arheologie în lumea literelor, din Franţa şi de aiurea, printr-un survol spectaculos de-a lungul a mai bine de un mileniu şi jumătate?
Criticul şi istoricul literar, eseistul şi scriitorul francez Éric Dussert întreprinde acest riscant demers într-o excelentă carte, Ascunse se pădure. 138 de scriitoare uitate. El se investeşte masiv într-un profund travaliu de arhivar şi citeşte cu nesaţ biblioteci întregi pentru a-şi aduna necesarul material documentar. Rezultă un ditamai tomul, de 576 de pagini tipărite îndesat, cu un fastuos aparat de note, cu un index impresionant, dar şi cu o prefaţă inspirată purtînd semnătura lui Cécile Guilbert.
Éric Dussert face muncă de scafandru al abisurilor istoriei, descifrează mentalităţi victimare şi torţionare, ducînd o luptă de temerar haiduc etic, cînd sincer revoltat, cînd ironic, cînd melancolic, reliefînd crunta nedreptate pe care lumea bărbaţilor a săvîrşit-o contra unei elite feminine ce ar fi trebuit să fie parteneră, iar nu marginală.
Cartea autorului francez este deja o lucrare clasică, vehicul al reparaţiei morale, dar şi pansament al unei memorii în suferinţă. Lectura sa se dovedeşte pasionantă de la primele pagini, căci portretele femeilor scriitoare sînt de fapt microromane destinale. Éric Dussert abordează cu inteligenţă, entuziasm şi înţelegere un univers a cărui evocare reprezintă în cel mai înalt grad exerciţiul unei sanitare recuperări culturale. Iar ceea ce face demersul lui cu-atît mai înduioşător e faptul că antologia portretistică de faţă are ca temei valoarea pură. Nu avem de-a face cu o retorică de gen, ci cu o riguroasă istorie literară bizuită pe relevanţa axiologică a scrierilor.