Jacques Bergier (1912–1978) s-a născut la Odessa, 21 August cu numele de Yakov Mikhailovich Berger. In 1925 a emigrat împreună cu familia în Franța. A fost inginer chimist, membru al Rezistenței franceze, supraviețuitor al Holocaustului, spion, jurnalist, scriitor și editor. A fost decorat cu distincția Cavaler al Legiunii de Onoare în 2 noimebrie 1945 și cu Prix Europa-Littérature (7 august 1978) pentru cartea autobiografică Je ne suis pas une Légende (Retz, 1978; trad. rom Nu sunt doar o legendă…, EAEF, 2022).
A scris împreună cu Louis Pauwels The Morning of the Magicians (Gallimard, 1960; trad. rom. Dimineața Magicienilor, Nemira, 1994) lucrarea ce fondat “realismul fantastic” (termenul a fost inventat chiar de către cei doi autori). Împreună editează revista bi-trimestrială Planète (1961 et 1971), organul realismului fantastic. Numeroase eseuri, cronici și prefațe sunt semnate cu pseudonime, printre care cel mai des folosite: Jacques BLUMROCH, Hergé EDZANINOFF, Jacques VERNE sau Jérôme CARDAN.
A publicat Les Murailles invisibles (ÉDITIONS MONDIALES DEL DUCA, 1960), Admirations (Christian BOURGOIS, 1970), Les Extra-Terrestres dans l’Histoire (J’ai lu, 1970), Les livres maudits (J’ai lu, 1971), Je ne suis pas une légende (Retz, 1977) și a editat antologiile fantastice: Les Meilleures histoires de science-fiction soviétique (1963), Les Chefs-d’œuvre du sourire (1964), Les Chefs-d’oeuvre de l’épouvante (1965), Les Chefs-d’oeuvre du crime (1965), Les Chefs-d’œuvre du Fantastique (1967) și Le Livre des Anciens Astronautes (1977).